Pregătirea pentru colonoscopie: dieta, soluția Fortrans și ce trebuie să știți

Colonoscopia este de cele mai multe ori ușor de suportat. Însă pregătirea dinaintea ei cere efort și disciplină, și tot ea determină dacă investigația va fi eficientă, pentru că un colon care nu este curat înseamnă o examinare incompletă, în care leziuni mici pot rămâne neobservate.

Cifrele de mai jos vin din experiența mea profesională de-a lungul carierei, dintr-o serie de peste 580 de colonoscopii documentate. Iar protocolul exact de pregătire (mai ales ora la care luați soluția) îl primiți întotdeauna de la centrul unde faceți procedura – ce urmează în acest articol este cadrul general.

De ce contează atât de mult pregătirea

Din colonoscopiile pe care le-am efectuat și documentat, pregătirea a fost bună la aproximativ 62% dintre pacienți (362 din 586), moderată la circa 32% și slabă la aproximativ 6%. Cu alte cuvinte, aproape patru din zece persoane au ajuns la investigație cu o pregătire mai puțin decât ideală.

De ce contează cifra aceasta? În rapoartele de colonoscopie, formula „examinare la retragere, sub rezerva pregătirii” apare ca o precizare obișnuită: spune că mucoasa a fost privită în condiții care depind de cât de curat era colonul. Cât timp pregătirea este bună, mențiunea rămâne aproape o formalitate. Când pregătirea este slabă, însă, ea devine reală: medicul a privit cât a putut, dar nu poate garanta că nu i-a scăpat ceva în spatele resturilor. Uneori, când colonul este prea încărcat, investigația trebuie reprogramată și repetată mai devreme decât ar fi fost nevoie.

Se poate întâmpla, de pildă, ca la un pacient cu o pregătire insuficientă să nu se poată avansa pe tot traseul colonului, iar atunci nu există altă soluție decât reprogramarea. Tot efortul – dieta și soluția de curățare – trebuie refăcut. De aceea merită urmată pregătirea exact, până la capăt, ca să nu fie nevoie să o repetați.

Dieta cu câteva zile înainte: alimente permise și interzise

Pregătirea nu începe în ziua dinainte, ci cu 2–3 zile înainte, prin trecerea la o dietă săracă în fibre și reziduuri (alimente care lasă puține resturi în intestin).

Ce este bine să reduceți sau să evitați în aceste zile:

• Semințe, nuci, sâmburi și tot ce este mic și tare (inclusiv kiwi, roșii cu semințe, pâine cu semințe).
• Cereale integrale, pâine neagră, tărâțe, orez brun, leguminoase (fasole, mazăre, linte).
• Legume crude și frunzoase (salată, spanac, varză) și fructe cu coajă.
• Carnea roșie și carnea greu digerabilă.

Ce puteți mânca liniștit:

• Carne albă slabă (pui, pește), ouă, brânză slabă.
• Pâine albă, orez alb, paste albe, cartof fără coajă.
• Fructe și legume fierte, fără coajă și fără semințe.

Scopul nu este să vă înfometați, ci să nu lăsați în intestin resturi greu de eliminat.

Ziua înaintea colonoscopiei: dietă cu reziduu redus, apoi lichide clare

Aici protocoalele diferă, iar diferența contează pentru cât de ușor veți tolera pregătirea. Unele centre cer lichide clare toată ziua de dinainte; altele permit o masă ușoară, cu reziduu redus, în prima parte a zilei (de pildă pâine albă, un ou, brânză slabă), cu trecere la lichide clare spre după-amiază și seară. Ghidul european de specialitate recomandă, de fapt, dieta cu reziduu redus în ziua de dinainte, iar studiile arată că aceasta curăță colonul la fel de bine ca varianta numai cu lichide clare, dar este mult mai ușor de suportat. Cu alte cuvinte, dacă centrul dumneavoastră vă permite o masă ușoară în ziua dinainte, nu este o concesie, ci tocmai recomandarea de bază.

Indiferent de variantă, spre seară se ajunge la lichide clare – adică lichide prin care se vede lumina.

Sunt permise: apă, supă strecurată (limpede), ceai simplu, suc de mere limpede, compot strecurat fără fructe. Cafeaua este permisă, dar fără lapte – ca lichid limpede, o cafea simplă este în regulă. De evitat lichidele colorate în roșu, mov sau portocaliu intens, pentru că pot păta mucoasa și pot fi confundate cu sânge la examinare. Alcoolul nu este permis.

Întrebarea pe care o primesc des – „pot bea cafea?” – are deci un răspuns simplu: da, neagră. Iar la „ce pot mânca cu o zi înainte?”, răspunsul este mai permisiv decât se crede: de multe ori, o masă cu reziduu redus în prima parte a zilei, urmată de lichide clare. Confirmați însă întotdeauna schema exactă cu centrul unde faceți procedura.

Soluția de curățare (Fortrans): cum se ia

Dieta singură nu curăță colonul; pentru asta este nevoie de o soluție de spălare. În România, cea mai folosită este pe bază de polietilenglicol (cunoscută mai ales sub numele de Fortrans), dar există și alte variante. Se prezintă ca pliculețe care se dizolvă în apă (de regulă un pliculeț la un litru) și se bea pe parcursul mai multor ore.

Aici este detaliul care contează cel mai mult, susținut ferm de ghidul european de specialitate (ESGE) și de o meta-analiză pe 47 de studii: doza divizată („split-dose”) curăță semnificativ mai bine decât toată soluția băută în seara dinainte – de circa 2,5 ori mai des obține un colon suficient de curat pentru o examinare de încredere. În plus, pacienții care iau soluția divizat sunt mai dispuși să repete pregătirea, dacă va fi vreodată nevoie. Practic, o parte din soluție se bea în seara dinainte, iar restul în dimineața procedurii, cu câteva ore înainte. Ghidul recomandă ca ultima doză să fie terminată cu cel puțin 2 ore înainte de investigație.

Câteva lucruri care fac soluția mai ușor de băut:

• Țineți-o la rece și beți cu paiul, în înghițituri regulate (un pahar la 10–15 minute).
• Alternați cu lichide clare permise, ca să nu vă fie greață de la gust.
• Rămâneți aproape de baie – soluția își face efectul în 1–2 ore, iar scaunele devin treptat lichide și gălbui-limpezi. Acela este semnul că pregătirea funcționează.
• Beți toată soluția, chiar dacă vi se pare că v-ați golit deja. Oprirea la jumătate, pentru că pare suficient, este una dintre cele mai frecvente cauze de colon insuficient curățat și de repetare a investigației.
• După primele scaune, îngrijiți zona din jurul anusului (spălare cu apă călduță, șervețele umede, eventual o cremă de protecție) – scaunele apoase repetate pot irita pielea.

Ora exactă la care începeți fiecare doză o stabilește centrul unde faceți procedura, în funcție de ora programării (dimineață sau după-amiază).

Un exemplu de zi dinainte

Ca să vă fie mai ușor să vă imaginați cum decurge, iată un exemplu orientativ pentru o programare de dimineață (orele exacte vi le dă centrul):

• Dimineața (ziua dinainte): o masă ușoară, cu reziduu redus, dacă centrul o permite (altfel lichide clare); de la prânz încolo: doar lichide clare.
• Seara, în jurul orei 18–20: prima parte din soluția de curățare (de obicei jumătate), băută treptat, pahar cu pahar.
• Peste noapte: continuați să beți lichide clare dacă vă este sete.
• Dimineața procedurii, cu câteva ore înainte: a doua parte din soluție, terminată cu cel puțin 2 ore înainte de investigație.
• Apoi: nimic de băut până după procedură (intervalul exact vi-l indică medicul, mai ales dacă veți avea sedare).

Dacă programarea este după-amiaza, întreaga pregătire se poate face în aceeași dimineață – o variantă acceptată de ghiduri.

Medicamentele: ce opriți și ce ajustați

• Suplimentele cu fier se opresc, de regulă, cu 3–5 zile înainte (colorează mucoasa în negru și îngreunează examinarea).
• Anticoagulantele și antiagregantele (acenocumarol, anticoagulante orale noi, aspirină, clopidogrel) cer o discuție cu medicul înainte de a le opri sau ajusta, mai ales dacă urmează și o eventuală polipectomie (îndepărtarea unui polip).
• Medicația pentru diabet (insulină, antidiabetice orale) se ajustează, pentru că în ziua dinainte nu mâncați solid – cereți indicații medicului care vă urmărește.

Pe scurt: spuneți-i medicului ce medicamente luați, înainte de procedură.

Doare colonoscopia? Cât durează și despre sedare

Colonoscopia se poate efectua cu sedare, iar atunci majoritatea pacienților o parcurg confortabil și fără amintiri neplăcute. Fără sedare, pot apărea crampe sau o senzație de presiune de la aerul cu care se destinde colonul, dar pentru mulți rămâne suportabilă. Dacă sedarea contează pentru dumneavoastră, întrebați centrul unde vă programați, pentru că disponibilitatea ei diferă.

Durata examinării propriu-zise este de obicei de 20–40 de minute. Dacă ați primit sedare, veți avea nevoie de câteva ore de odihnă după și de cineva care să vă conducă acasă – nu conduceți în acea zi.

Cum decurge colonoscopia și ce să luați cu dumneavoastră

Ca să ajungeți liniștit, e bine să știți la ce să vă așteptați. Luați cu dumneavoastră un act de identitate, rezultatele unor investigații anterioare (colonoscopii, analize relevante) și lista medicamentelor pe care le luați. Îmbrăcați-vă lejer și planificați-vă să nu conduceți, dacă faceți colonoscopie cu sedare.

Pe scurt, investigația decurge așa: vă întindeți pe o canapea, pe partea stângă; după sedare (dacă o primiți), colonoscopul – un tub subțire și flexibil, cu o cameră în vârf – este introdus prin rect și avansat încet pe traseul colonului, până la capătul lui. Colonul este destins ușor cu aer (sau dioxid de carbon) ca să se vadă bine mucoasa. La retragere, medicul examinează atent fiecare segment. Dacă întâlnește un polip, de cele mai multe ori îl poate îndepărta pe loc (polipectomie) și îl trimite la analiză. De aceea o colonoscopie nu este doar un diagnostic, ci uneori și un tratament în aceeași ședință.

Ce înseamnă „pregătire bună” pe buletinul de colonoscopie

Dacă pe rezultat vedeți o mențiune despre pregătire – „pregătire bună”, „satisfăcătoare” sau un scor Boston (un punctaj de la 0 la 9, cu cât mai mare cu atât mai curat colonul) – acela nu este un detaliu birocratic. El spune cât de încredere este examinarea: o pregătire bună înseamnă că medicul a putut vedea mucoasa în condiții optime; una slabă înseamnă că rezultatul trebuie privit „sub rezerva pregătirii” și că, uneori, investigația se va repeta mai devreme. Este exact motivul pentru care merită efortul din zilele dinainte.

Cum arată raportul de colonoscopie

Pe buletin, dincolo de mențiunea despre pregătire, veți găsi o frază tehnică despre cât de departe s-a ajuns și ce s-a văzut. Cel mai des, ea sună cam așa: „Pregătire bună (Boston 3+3+3). Se progresează până în cec. Cec și valva ileocecală de aspect normal. La retragere, fără leziuni la nivelul cadrului colic. Rect: normal. Canal anal: hemoroizi interni.”

Iată ce înseamnă fiecare parte:

• Scorul Boston (de exemplu 3+3+3): curățenia colonului notată pe trei segmente, fiecare de la 0 la 3; cu cât suma este mai mare (maximum 9), cu atât examinarea este mai de încredere. Un total mic (de pildă 0+1+2) reflectă o pregătire slabă.
• „Se progresează până în cec”: colonoscopul a ajuns până la capătul colonului (cecul), deci examinarea a fost completă. Cecul și valva ileocecală (granița dintre intestinul subțire și cel gros) sunt reperele care confirmă acest lucru.
• „La retragere … cadrul colic”: medicul examinează atent fiecare segment în timp ce retrage aparatul; „cadrul colic” este traseul colonului.
• „Canal anal: hemoroizi interni”: o constatare foarte frecventă și, de regulă, fără gravitate.

Dacă în raport apare în schimb o formulare de tipul „nu s-a putut progresa până în cec”, ea are de obicei o cauză precisă, notată alături: o pregătire insuficientă, o porțiune îngustată (stenoză), un colon spastic sau o mucoasă friabilă. Nu înseamnă neapărat o eroare, ci o limită reală a acelei examinări, motiv pentru care uneori se recomandă repetarea.

Ce faceți după colonoscopie

După colonoscopie este normal să resimțiți balonare și să eliminați gaze o vreme – este aerul folosit la examinare și disconfortul trece de la sine. Puteți reveni treptat la o alimentație normală, începând cu mese ușoare. Dacă vi s-a îndepărtat un polip, veți primi indicații specifice (de evitat efortul fizic intens câteva zile).

Anunțați medicul dacă apar dureri abdominale puternice, febră sau sângerare mai mult decât minimă – sunt rare, dar merită semnalate prompt.

Surse și referințe

Recomandările de pregătire din acest articol urmează ghidul european de specialitate și meta-analizele de referință:

• Ghidul de pregătire (ESGE): Hassan C și colab., Bowel preparation for colonoscopy: European Society of Gastrointestinal Endoscopy (ESGE) Guideline – Update 2019, Endoscopy, 2019 (dieta cu reziduu redus în ziua dinainte; doza divizată; ultima doză cu cel puțin 2 ore înainte; repetarea în decurs de un an la pregătire inadecvată).
• Doza divizată: Martel M, Barkun AN și colab., Split-Dose Preparations Are Superior to Day-Before Bowel Cleansing Regimens: A Meta-analysis, Gastroenterology, 2015 (47 RCT, 13.478 pacienți: curățare bună/excelentă de ~2,5 ori mai des – OR 2,51).
• Dieta cu reziduu redus: Nguyen DL, Jamal MM și colab., Low-residue versus clear liquid diet before colonoscopy: a meta-analysis of randomized, controlled trials, Gastrointestinal Endoscopy, 2016 (mai bine tolerată, fără diferență la calitatea pregătirii față de lichidele clare).