Durerile Abdominale Persistente: Cauze, Localizare și Semnale de Alarmă

Aproape toată lumea se confruntă, la un moment dat, cu o durere de burtă trecătoare. Însă, atunci când durerea abdominală devine persistentă, recurentă sau se agravează în timp, ea încetează să mai fie un simplu disconfort și devine un simptom care necesită o evaluare medicală de specialitate.

Abdomenul găzduiește majoritatea organelor sistemului digestiv, iar o durere în această zonă poate semnala afecțiuni diverse, de la o simplă indigestie până la inflamații sau afecțiuni cronice severe.

Ce înseamnă durere abdominală persistentă?

Spre deosebire de o durere acută (care apare brusc, adesea violent, și reprezintă o urgență), durerea abdominală persistentă sau cronică este definită ca o durere prezentă continuu sau intermitent timp de cel puțin 3–4 săptămâni, o durere surdă, sub formă de crampe sau arsură, care vă afectează calitatea vieții și activitățile zilnice, sau o durere care nu cedează complet la modificările de dietă sau la medicamentele antispastice obișnuite.

Evoluția în timp este la fel de importantă ca durata. O durere acută apare și trece în câteva ore sau zile, cum se întâmplă după o indigestie sau o gastroenterită. O durere cronică revine sau persistă săptămâni și luni, cu perioade mai bune și mai puțin bune. Atenție însă la durerea progresivă, care se intensifică de la o săptămână la alta: acest tipar cere o evaluare cât mai rapidă.

Intensitatea durerii nu spune, singură, cât de gravă este cauza. Crampele provocate de gaze sau de o gastroenterită pot fi foarte puternice, în timp ce afecțiuni serioase pot evolua luni de zile cu o durere surdă, discretă. De aceea contează mai mult persistența, evoluția și simptomele asociate decât cât de tare doare.

Cauze posibile în funcție de localizarea durerii

Pentru medicul gastroenterolog, locul precis în care simțiți durerea este un indiciu extrem de prețios.

În consultații și în rapoartele medicale, abdomenul este împărțit în mai multe regiuni: epigastru (partea de sus, la mijloc, sub stern), hipocondrul drept și stâng (sub coaste), mezogastru (zona din jurul buricului), flancuri și, mai jos, fosele iliace și hipogastru. Nu trebuie să le rețineți, dar dacă le întâlniți într-un raport medical, ele descriu pur și simplu locul durerii.

Durerea în partea dreaptă

Sub coastele drepte (hipocondrul drept) se află ficatul și vezicula biliară (fierea).

• Vezicula biliară: litiaza biliară (pietrele la fiere) și colecistita dau o durere care apare tipic la câteva ore după o masă grasă și poate iradia spre umărul drept sau spre spate.
• Ficatul: hepatitele sau ficatul mărit dau mai degrabă o senzație de apăsare sau de jenă surdă decât o durere ascuțită.
• Jos, în dreapta (fosa iliacă dreaptă): durerea care începe în jurul buricului și coboară apoi în partea dreaptă jos, însoțită de greață și febră, ridică suspiciunea de apendicită – o urgență chirurgicală. Tot aici se poate manifesta Boala Crohn.

Durerea în partea de sus, la mijloc (epigastru)

• Stomacul: gastrita, ulcerul gastric sau duodenal și boala de reflux gastroesofagian sunt cele mai frecvente cauze; refluxul se recunoaște după arsura în capul pieptului, care urcă spre gât.
• Pancreasul: pancreatita dă o durere intensă, în bară, care iradiază spre spate și se însoțește adesea de greață și vărsături.

Durerea în partea stângă

În partea stângă a abdomenului se află splina, o parte din stomac, coada pancreasului și unghiul stâng al colonului.

• Sub coastele stângi (hipocondrul stâng): durerea poate veni de la splină, de la stomac sau de la acumularea de gaze în flexura splenică a colonului.
• Jos, în stânga (fosa iliacă stângă): aici se manifestă tipic diverticulita (inflamarea unor mici buzunare ale colonului, mai frecventă după 60 de ani) și colitele inflamatorii.

Durerea în jurul buricului

Zona din jurul buricului (mezogastru) corespunde în principal intestinului subțire. Cauzele frecvente sunt gastroenteritele și crampele funcționale din sindromul de intestin iritabil. Important de știut: apendicita debutează deseori tot aici, ca o durere difuză care abia ulterior coboară și se fixează în partea dreaptă jos.

Durerea de burtă în partea de jos

• Colonul: constipația, sindromul de intestin iritabil, diverticulita sau bolile inflamatorii intestinale (Boala Crohn, colita ulcerativă).
• Vezica urinară: cistita dă durere sub buric, însoțită de usturime la urinare și urinări dese.
• La femei: chisturile ovariene, endometrioza, durerile menstruale sau boala inflamatorie pelvină.
• La bărbați: hernia inghinală poate da durere în abdomenul inferior, accentuată la efort.

Durerea în toată burta

Durerea difuză, resimțită în tot abdomenul, are cel mai adesea cauze care nu țin de un singur organ: gastroenterite, constipație cu balonare importantă, intoleranțe alimentare (lactoză, gluten) sau sindromul de intestin iritabil. Există însă o excepție care nu suferă amânare: abdomenul tare, umflat, dureros la orice atingere, însoțit de febră și stare generală alterată, poate însemna peritonită și cere prezentarea imediată la spital.

Durerea abdominală după masă

Momentul apariției durerii în raport cu mesele este unul dintre cele mai utile indicii pe care mi le puteți oferi la consult.

• La scurt timp după mese grase sau copioase: orientează spre vezicula biliară (colică biliară) sau spre o indigestie.
• La 2–3 ore după masă sau noaptea, pe stomacul gol: durerea de foame care se calmează temporar după ce mâncați este descrierea clasică a ulcerului duodenal.
• Arsură în capul pieptului după mese și la culcare: sugerează boala de reflux gastroesofagian.
• Crampe și balonare după lapte sau după alimente cu gluten: ridică întrebarea unei intoleranțe alimentare (lactoză, gluten).

Dacă unul dintre aceste tipare se repetă săptămâni la rând, merită investigat, nu doar ameliorat de fiecare dată cu medicamente.

Simptome de alarmă: când trebuie să vă prezentați urgent la medic?

Dacă durerea abdominală persistentă este însoțită de oricare dintre următoarele simptome, programați-vă de urgență la un consult:

• Pierdere neintenționată în greutate și lipsa poftei de mâncare
• Sânge în scaun (scaun roșu deschis sau negru, lucios)
• Vărsături repetate, mai ales cu urme de sânge sau aspect de zaț de cafea
• Febră inexplicabilă
• Dificultăți la înghițire (disfagie)
• Icter (îngălbenirea pielii și a ochilor)
• Trezirea din somn din cauza durerii abdominale
• Durere bruscă, foarte intensă, sau un abdomen tare, umflat, dureros la atingere

Diagnosticul în cabinetul de gastroenterologie

În cadrul consultului, primul pas este anamneza detaliată. Descrierea dumneavoastră este cea mai valoroasă informație, pentru că durerea nu se vede pe nicio analiză. Întrebările pe care vi le voi adresa sunt:

• Unde este durerea și dacă iradiază (spre spate, spre umăr, spre zona inghinală)
• Când apare: înainte sau după masă, ziua sau noaptea, în repaus sau la efort
• Cum se leagă de scaun: durerea care se ameliorează după defecație orientează spre intestin
• Ce o ameliorează și ce o agravează: poziția, alimentele, medicamentele

Răspunsurile la aceste întrebări, împreună cu examinarea abdomenului, îmi arată ce investigații pot lămuri cauza. Ecografia abdominală este o investigație rapidă, nedureroasă și fără radiații, excelentă pentru vizualizarea ficatului, colecistului (fierei), pancreasului și splinei; pentru acuratețe, se efectuează ideal pe nemâncate. Analizele de sânge și scaun pot depista inflamații, infecții sau sângerări oculte. Endoscopia digestivă superioară sau colonoscopia sunt recomandate dacă se suspectează afecțiuni ale stomacului sau colonului (ulcere, polipi, inflamații cronice).

Durerea funcțională: când analizele sunt normale

O situație frecventă în cabinet: durerea este reală și persistentă, dar analizele, ecografia și uneori chiar endoscopia sunt normale. În multe dintre aceste cazuri este vorba despre o tulburare funcțională digestivă, iar cel mai cunoscut exemplu este sindromul de intestin iritabil, care se manifestă prin crampe, balonare și gaze intestinale, precum și prin tulburări de tranzit.

Tulburările funcționale sunt foarte răspândite: un studiu internațional pe peste 73.000 de adulți a arătat că aproximativ 40% dintre oameni îndeplinesc criteriile pentru cel puțin o astfel de tulburare, iar sindromul de intestin iritabil afectează 5–10% din populație. Mecanismul ține de comunicarea dintre creier și intestin: intestinul devine mai sensibil decât normal, iar stresul, somnul insuficient și anxietatea amplifică durerea.

Un rezultat normal nu înseamnă că durerea este închipuită. Înseamnă că organele nu au leziuni, iar acesta este un diagnostic în sine, cu tratament propriu: ajustarea dietei, gestionarea stresului și, la nevoie, medicamente care reduc sensibilitatea intestinului.

Recomandări privind regimul și stilul de viață

Până la clarificarea diagnosticului, puteți lua câteva măsuri pentru a nu agrava simptomele:

• Țineți un jurnal alimentar pentru a nota ce alimente declanșează sau agravează durerea.
• Mâncați porții mici, dese și mestecați bine alimentele.
• Hidratați-vă corespunzător cu apă plată sau ceaiuri calmante (mușețel, mentă).

Evitați următoarele, care pot agrava durerea sau întârzia diagnosticul:

• Antiinflamatoare (ibuprofen, aspirină, naproxen) luate pe cont propriu: pot irita sever mucoasa stomacului și pot declanșa sau agrava un ulcer.
• Alimente procesate, prăjelile și grăsimile în exces, precum și dulciurile concentrate.
• Cafea, alcool și băuturi carbogazoase în cantități mari.
• Mese copioase seara, la scurt timp înainte de culcare.

Dacă aveți nevoie de un calmant până la consult, paracetamolul este alegerea mai sigură pentru stomac decât antiinflamatoarele.

Ignorarea unei dureri abdominale persistente poate duce la complicații pe termen lung. Vă aștept la cabinetul de gastroenterologie Dr. Gabriela Negrean (Str. Parcului, nr. 1-3, etaj 1, cabinet 4, Zalău) pentru o evaluare ecografică și clinică completă, pentru a descoperi cauza exactă și a institui tratamentul adecvat.

Surse și referințe

Informațiile medicale din acest articol sunt în acord cu literatura de specialitate:

• Prevalența tulburărilor digestive funcționale: Sperber AD și colab., Worldwide Prevalence and Burden of Functional Gastrointestinal Disorders, Results of Rome Foundation Global Study, Gastroenterology, 2021 (aproximativ 40% dintre adulți îndeplinesc criteriile pentru cel puțin o tulburare funcțională).
• Sindromul de intestin iritabil: Ford AC și colab., Irritable bowel syndrome, The Lancet, 2020 (afectează 5–10% din populație).
• Antiinflamatoarele și ulcerul: Lanas A, Chan FKL, Peptic ulcer disease, The Lancet, 2017.