Arsura în Piept (Pirozisul): Cauze, Simptome de Alarmă și Regim Alimentar

Senzația de arsură retrosternală – cunoscută popular ca „arsură în piept”, „arsură la stomac”, „arsură gastrică” sau „arsuri în capul pieptului”, și medical sub termenul de pirozis – este unul dintre cele mai frecvente simptome digestive pentru care pacienții solicită o consultație de specialitate. De cele mai multe ori este expresia bolii de reflux gastroesofagian (BRGE).

Deși comună, această manifestare nu trebuie ignorată, mai ales dacă devine persistentă, deoarece poate semnala afecțiuni care necesită tratament medical adecvat.

Cum se manifestă arsura și simptomele asociate

Pirozisul este resimțit ca o senzație de arsură sau căldură dureroasă localizată în spatele sternului (osul pieptului), care poate urca spre gât. Această senzație este, de cele mai multe ori, însoțită de regurgitare – întoarcerea involuntară a lichidelor sau resturilor alimentare acide din stomac în esofag sau chiar în cavitatea bucală, lăsând un gust acru sau amar.

Simptomele apar mai ales în anumite momente, care vă pot ajuta să recunoașteți tiparul:

• După masă: mai ales după mese copioase, bogate în grăsimi.
• După anumite alimente: cele acide, grase sau condimentate.
• Noaptea, când vă întindeți în pat: poziția orizontală favorizează urcarea acidului.
• Când vă aplecați în față: aplecarea crește presiunea în abdomen.

Pentru că acidul refluat poate irita și căile respiratorii superioare, uneori apar și simptome extra-digestive, pe care nu le asociem mereu cu stomacul:

• Tuse seacă, iritativă: mai ales nocturnă, fără o cauză respiratorie evidentă.
• Răgușeală (disfonie): vocea „obosită” dimineața.
• Senzația de „nod în gât” (globus): impresia că ceva stă în gât, fără a vă împiedica în realitate înghițirea.
• Durere în gât sau în urechi: iritarea repetată a căilor respiratorii superioare.
• Bronșite sau pneumonii care revin: când conținutul acid ajunge în căile respiratorii.
• Exacerbarea astmului: refluxul poate accentua crizele.
• Eroziuni dentare și gingivită: aciditatea repetată afectează smalțul și gingiile.

Pentru că aceste simptome nu duc cu gândul la stomac, mulți pacienți ajung întâi la medicul pneumolog, ORL sau stomatolog, iar refluxul este descoperit abia după ce alte cauze sunt excluse. Dacă aveți astfel de simptome împreună cu arsură sau regurgitații, merită menționat acest lucru la consultație.

Cauzele principale ale arsurii retrosternale

Cea mai frecventă cauză a pirozisului este Boala de Reflux Gastroesofagian (BRGE). Aceasta apare când sfincterul esofagian inferior (valva dintre esofag și stomac) nu se închide corespunzător, permițând acidului gastric să urce în esofag.

Totuși, arsura poate avea și alte cauze, motiv pentru care nu este bine să o tratați doar „pe bănuite”:

• Tulburări de motilitate esofagiană: cum este achalazia, în care esofagul nu împinge corect alimentele.
• Afecțiuni funcționale sau infecțioase: inclusiv unele esofagite.
• Cauze din afara tubului digestiv: durerea cardiacă (angina), pulmonară sau musculoscheletală poate mima o arsură esofagiană.
• Componenta emoțională: anxietatea și stresul pot amplifica percepția acestor simptome.

Rolul medicului gastroenterolog este tocmai acela de a stabili dacă originea arsurii este digestivă și de a exclude alte cauze care necesită o altă abordare.

Factori de risc: cine este mai predispus la reflux

Dincolo de mecanismul propriu-zis al refluxului, există factori care cresc probabilitatea ca arsura să apară sau să devină frecventă. Unii dintre ei pot fi influențați, alții doar gestionați:

• Excesul de greutate: kilogramele în plus, mai ales în zona abdominală, cresc presiunea asupra stomacului și împing conținutul acid spre esofag.
• Hernia hiatală: o porțiune a stomacului alunecă prin diafragm spre torace, slăbind bariera dintre stomac și esofag.
• Fumatul și consumul de alcool: relaxează sfincterul esofagian inferior și favorizează refluxul.
• Sarcina: modificările hormonale și presiunea uterului în creștere fac arsura frecventă, mai ales în ultimul trimestru.
• Unele medicamente: anumite tratamente pot relaxa sfincterul sau irita mucoasa; dacă observați o legătură, discutați cu medicul, fără a le întrerupe pe cont propriu.

Cât durează arsura și când devine boală de reflux (BRGE)

Un episod ocazional ține, de obicei, de la câteva minute până la una–două ore și se poate ameliora de la sine sau cu un antiacid. O arsură ocazională, după o masă mai grea, nu este un motiv de îngrijorare.

Lucrurile se schimbă însă când arsura devine un obicei. Atunci când apare frecvent, în mod repetat (orientativ, de două sau mai multe ori pe săptămână) sau persistă în timp, vorbim despre boala de reflux gastroesofagian (BRGE) – forma cronică a problemei, care merită un diagnostic și o evaluare de specialitate.

Motivul pentru care nu este bine să ignorați un reflux frecvent ține de mucoasa esofagului, care, spre deosebire de cea a stomacului, nu este construită să reziste la aciditate. În timp, expunerea repetată poate duce la inflamația esofagului (esofagită), iar în cazuri netratate ani de zile, la modificări ale mucoasei (esofag Barrett).

Simptome de alarmă: Când trebuie să vă prezentați urgent la medic?

Dacă pirozisul este ocazional și răspunde la modificarea dietei, nu reprezintă o urgență. Însă, dacă prezentați oricare dintre următoarele simptome de alarmă, vă recomand să vă adresați cât mai repede medicului gastroenterolog:

• Disfagie: senzația că alimentele „se opresc” sau se înghit cu dificultate.
• Vărsături persistente: mai ales dacă vă împiedică să vă alimentați.
• Scădere neintenționată în greutate: fără să fi schimbat dieta.
• Anemie sau semne de sângerare digestivă: scaune negre, urme de sânge.
• Arsură persistentă: care nu cedează în ciuda unui regim corect și a tratamentului simptomatic.

Pe lângă aceste semne, anumite situații cresc riscul și justifică un consult chiar dacă arsura pare banală: apariția simptomelor după vârsta de 50 de ani, antecedente de cancer digestiv în familie, consumul de alcool în exces sau o arsură care se agravează ori nu mai răspunde la antiacide. În aceste cazuri, vă recomand să nu amânați evaluarea.

Arsură la stomac sau durere de la inimă?

Pentru că ambele se simt „în piept”, mulți pacienți se întreabă, pe bună dreptate, dacă arsura vine de la stomac sau de la inimă. Câteva diferențe vă pot orienta, fără a înlocui însă evaluarea medicală.

• Arsura de cauză digestivă apare de regulă în legătură cu mesele sau cu poziția întinsă, urcă din spatele sternului spre gât, lasă un gust acru și se ameliorează adesea după un antiacid.
• Durerea de cauză cardiacă este mai degrabă o senzație de presiune sau apăsare, poate apărea la efort sau la emoții, poate iradia spre braț, umăr sau mandibulă și se poate însoți de transpirații, greață sau lipsă de aer.

Regula de siguranță este simplă: o durere în piept nouă, intensă sau diferită de arsura cu care sunteți obișnuit, mai ales dacă apare la efort și se însoțește de transpirații sau lipsă de aer, nu trebuie interpretată acasă. În această situație sunați la 112. Este întotdeauna mai bine să excludeți o cauză cardiacă.

Diagnosticul în cabinetul de gastroenterologie

Procesul de diagnostic urmează câțiva pași, alegerea investigațiilor făcându-se în funcție de simptomele dumneavoastră:

• Anamneza detaliată: istoricul simptomelor, stilul de viață și medicația pe care o luați.
• Examenul clinic: evaluarea obiectivă în cabinet.
• Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia): standardul pentru vizualizarea directă a esofagului și stomacului, când este indicată.
• Ecografia abdominală și analizele de laborator: utile pentru a exclude alte cauze.
• Manometria esofagiană sau pH-metria: în cazuri selecționate, pentru a măsura motilitatea sau aciditatea din esofag.

Dacă se exclude o cauză digestivă, veți fi orientat către specialitatea potrivită (cardiologie, pneumologie sau ORL), pentru ca problema să fie tratată acolo unde se află, de fapt, originea ei.

Tratamentul medical: de la antiacide la inhibitorii de pompă de protoni

Atunci când schimbările de stil de viață nu sunt suficiente, există și opțiuni medicamentoase. Le folosim treptat, în funcție de cât de frecvente și de supărătoare sunt simptomele, iar alegerea potrivită pentru dumneavoastră o stabilim împreună la consultație.

• Antiacidele și alginatele: neutralizează acidul deja prezent sau formează o barieră deasupra conținutului gastric și aduc o ameliorare rapidă. Sunt utile pentru episoadele ocazionale, de obicei luate după masă, dar nu rezolvă cauza.
• Medicamentele care reduc producția de acid: blocantele de receptori H2 și, mai ales, inhibitorii de pompă de protoni (IPP). Acestea scad cantitatea de acid și permit mucoasei esofagului să se vindece, fiind folosite în formele mai frecvente sau persistente.
• Prokineticele: în cazuri selecționate, ajută stomacul să se golească mai repede și reduc astfel refluxul, fiind folosite ca tratament asociat, la recomandarea medicului.
• Opțiunea chirurgicală: rezervată cazurilor selecționate, cu reflux sever care nu răspunde la tratament. Intervenția (fundoplicatura) întărește bariera dintre esofag și stomac.

Principiul pe care îl urmăresc este să tratăm cauza, nu doar să acoperim simptomul. De aceea, vă recomand să nu luați medicamente care reduc aciditatea pe perioade lungi, fără o evaluare. Atunci când arsura revine de fiecare dată când opriți tratamentul, acela este semnalul că merită să aflăm de ce, nu să continuăm la nesfârșit pe cont propriu.

Arsura în piept în timpul sarcinii

Arsura la stomac este foarte frecventă în sarcină, mai ales în ultimul trimestru, și apare din două motive care se adună: progesteronul relaxează sfincterul dintre esofag și stomac, iar uterul în creștere apasă pe stomac. Este o situație obișnuită și, de cele mai multe ori, trecătoare după naștere.

Primele măsuri sunt cele de stil de viață: mese mici și dese, evitarea alimentelor care vă declanșează arsura, păstrarea unei poziții ușor ridicate a capului în timpul somnului și evitarea întinderii imediat după masă. Dacă acestea nu sunt suficiente, există medicamente care pot fi folosite în sarcină, însă alegerea lor aparține medicului. Vă recomand să nu luați niciun medicament pentru arsură în sarcină fără să discutați în prealabil cu medicul curant.

Regimul alimentar și schimbarea stilului de viață

De cele mai multe ori, pentru formele ușoare și medii, este suficient să faceți câteva schimbări în rutina zilnică pentru a controla simptomele.

Ce obiceiuri să adoptați

• Ridicați capul patului cu 10–20 cm: folosiți un suport rigid sau o pernă antireflux. Evitați să adăugați doar perne obișnuite sub cap, pentru că acestea îndoaie corpul și cresc presiunea pe abdomen, ceea ce poate înrăutăți refluxul.
• Reduceți porțiile: mâncați mai puțin la o masă și mestecați bine.
• Distanțați ultima masă: luați-o cu cel puțin 2–3 ore înainte de culcare.
• Mențineți o greutate sănătoasă: dacă sunteți supraponderal, scăderea în greutate reduce presiunea pe stomac și ameliorează refluxul.

Ce trebuie să evitați sau să reduceți

Câteva categorii merită reduse sau evitate, pentru că relaxează sfincterul esofagian sau sunt acide. Reacțiile variază de la o persoană la alta, așa că vă va ajuta să observați ce anume vă declanșează arsura:

• Fumatul și alcoolul în exces: ambele favorizează refluxul.
• Alimentele grase și prăjite: prăjelile, afumăturile și rântașurile întârzie golirea stomacului.
• Cafeaua, ciocolata și menta: relaxează sfincterul dintre esofag și stomac.
• Băuturile carbogazoase: inclusiv apa minerală, pentru că favorizează eructația și refluxul.
• Alimentele acide: sucurile de citrice, roșiile și produsele derivate (bulion, ketchup).
• Mâncărurile foarte condimentate sau picante: pot irita direct mucoasa.

Dacă arsura persistă în ciuda aplicării acestor recomandări de stil de viață, este timpul pentru o evaluare medicală amănunțită. Vă așteptăm la o consultație de specialitate la cabinetul Dr. Gabriela Negrean (Str. Parcului, nr. 1-3, etaj 1, cabinet 4, Zalău) pentru stabilirea diagnosticului corect și a unui tratament eficient care să vă redea confortul.

Surse și referințe

Informațiile medicale din acest articol sunt în acord cu literatura de specialitate:

• Frecvența refluxului gastroesofagian (BRGE): Nirwan JS și colab., Global Prevalence and Risk Factors of Gastro-oesophageal Reflux Disease (GORD): Systematic Review with Meta-analysis, Scientific Reports, 2020 (prevalență globală de aproximativ 14%).
• Diagnosticul și tratamentul refluxului: Katz PO și colab., ACG Clinical Guideline for the Diagnosis and Management of Gastroesophageal Reflux Disease, American Journal of Gastroenterology, 2022 (ghid de practică privind măsurile de stil de viață, antiacidele, inhibitorii de pompă de protoni și opțiunea chirurgicală).
• Măsurile de stil de viață: Ness-Jensen E și colab., Lifestyle Intervention in Gastroesophageal Reflux Disease, Clinical Gastroenterology and Hepatology, 2016 (analiză sistematică privind scăderea în greutate și ridicarea capului patului).