Constipația: Cauze, Simptome de Alarmă și Metode de Tratament

Constipația este o afecțiune digestivă frecventă, care poate fi doar un disconfort ocazional sau, dimpotrivă, o problemă cronică ce afectează semnificativ calitatea vieții. Deși mulți pacienți evită să discute despre acest subiect, este important să știți că o evaluare medicală poate oferi soluții eficiente și poate preveni complicațiile.

Cum definim constipația?

Medical, constipația nu se referă doar la lipsa scaunului zilnic. Sunteți considerat constipat dacă, în ultimele trei luni, ați avut cel puțin două dintre următoarele simptome (criteriile internaționale Roma IV):

• Mai puțin de 3 scaune pe săptămână.
• Scaune tari sau fragmentate: dure, uscate, sub formă de bulgări mici (tipurile 1 și 2 pe Scala Bristol).
• Efort intens la defecație.
• Senzația de evacuare incompletă.
• Senzația de blocaj la nivelul anusului.
• Nevoia de manevre manuale pentru a ajuta eliminarea scaunului.

De cele mai multe ori, aceste manifestări sunt însoțite de balonare, disconfort abdominal și, uneori, durere sau sângerare anală.

Cât de des este normal să aveți scaun?

Nu există un ritm unic, valabil pentru toată lumea. Un tranzit intestinal sănătos poate varia între trei scaune pe zi și trei scaune pe săptămână, în funcție de alimentație, hidratare, mișcare și de particularitățile fiecărei persoane. Dacă scaunul este moale, se elimină fără efort și nu vă provoacă disconfort, un ritm mai rar nu înseamnă neapărat constipație. Problema apare atunci când frecvența redusă se combină cu scaune tari și cu efort la eliminare.

Scala Bristol: cum arată scaunul

Scala Bristol este un reper simplu pe care îl folosesc în cabinet pentru a discuta despre consistența scaunului fără cuvinte tehnice. Clasifică scaunul în șapte tipuri: tipurile 1 și 2 (bucăți tari, separate, sau scaun în formă de cârnat, dar noduros) indică o tranzitare prea lentă, specifică constipației; tipurile 3 și 4 (neted, moale) sunt considerate normale; iar tipurile 6 și 7 se apropie de diaree. Când îmi descrieți cum arată scaunul, îmi oferiți o informație utilă pentru a înțelege ce se întâmplă.

Tipuri de constipație

Constipația nu este mereu la fel. O împărțim în mai multe forme, pentru că fiecare are o abordare diferită:

• Constipația funcțională: cea mai frecventă formă, fără o cauză structurală identificabilă. Aici intră și sindromul de intestin iritabil cu constipație.
• Constipația cronică: prezentă de cel puțin trei luni, cu impact asupra vieții de zi cu zi.
• Constipația cu tranzit lent: colonul împinge conținutul prea încet, iar scaunele devin foarte rare.
• Disfuncția de planșeu pelvin: mușchii care ar trebui să se relaxeze la defecație se contractă și blochează eliminarea. Răspunde la reeducare musculară (biofeedback), nu la laxative.
• Constipația secundară: apare pe fondul altei afecțiuni (hipotiroidism, diabet, boala Parkinson) sau al unui medicament. Aici tratăm în primul rând cauza.

Din ce cauze apare constipația?

Fiziologic, constipația apare atunci când trecerea scaunului prin intestin este prea lentă sau când există o dificultate de a-l elimina corespunzător din rect. Acest tranzit lent determină absorbția excesivă a apei în colon, uscând și întărind materiile fecale.

Cauzele sunt variate și, de multe ori, se combină mai multe la aceeași persoană:

• Cauze alimentare și de stil de viață: dietă săracă în fibre, aport insuficient de lichide, sedentarism, amânarea repetată a mersului la toaletă.
• Cauze medicamentoase: opioide, unele antidepresive, antihipertensive (blocante ale canalelor de calciu), antiacide cu aluminiu, suplimente de fier.
• Boli metabolice și endocrine: hipotiroidism, diabet zaharat, hipercalcemie.
• Cauze neurologice: boala Parkinson, scleroza multiplă, leziuni ale măduvei spinării, accident vascular cerebral.
• Cauze locale și obstructive: fisuri anale, boală hemoroidală, diverticuli, stenoze sau, mai rar, cancer de colon.

Constipația în sarcină

Constipația este frecventă în timpul sarcinii, iar explicația este dublă. Progesteronul, hormonul dominant al sarcinii, relaxează musculatura netedă a intestinului și încetinește tranzitul, iar în trimestrele avansate uterul în creștere apasă pe intestin. La acestea se adaugă adesea suplimentele de fier, care pot întări scaunul.

Primele măsuri sunt aceleași și sunt sigure în sarcină: mai multe fibre, hidratare bună și mișcare ușoară. Dacă acestea nu sunt suficiente, discutați cu medicul înainte de a lua orice laxativ, pentru a alege o variantă potrivită sarcinii.

Simptome de alarmă: când trebuie să vă prezentați urgent la medic?

Constipația ocazională, apărută în urma unei călătorii sau a unei schimbări de dietă, nu reprezintă de obicei un motiv de îngrijorare. Totuși, programați un consult gastroenterologic cât mai curând dacă apare unul dintre următoarele semnale de alarmă:

• Sânge în scaun (rectoragie) sau scaune negre.
• Scădere inexplicabilă în greutate.
• Anemie descoperită la analize.
• Istoric familial de cancer de colon (rude de gradul I).
• Vârsta de peste 45 de ani cu o constipație recent instalată.
• Constipație severă, recent apărută și persistentă.

Mergeți de urgență la medic dacă aveți constipație însoțită de durere abdominală constantă, imposibilitatea de a elimina gaze și vărsături: aceste semne pot indica o ocluzie intestinală.

Complicațiile constipației cronice netratate

Efortul repetat la defecație și prezența constantă a scaunelor dure pot duce la complicații locale:

• Boala hemoroidală: inflamarea venelor din jurul anusului, cu durere și sângerare.
• Fisuri anale: mici rupturi ale mucoasei anale, extrem de dureroase, care vă pot face să amânați și mai mult mersul la toaletă.
• Fecalomul (impactarea fecală): blocaj al materiilor întărite în rect, cu risc de sângerare.
• Prolapsul rectal: exteriorizarea unei porțiuni din rect prin anus.
• Incontinența urinară de efort: încordarea prelungită poate slăbi mușchii planșeului pelvin.

Ce analize și investigații recomand

La majoritatea pacienților, constipația nu necesită investigații complexe. Pornesc întotdeauna de la o discuție despre obiceiuri, alimentație și medicamente, urmată de un examen clinic. În funcție de ceea ce descopăr, pot recomanda:

• Analize de sânge: pentru a exclude cauze precum hipotiroidismul, diabetul sau un nivel crescut de calciu (funcția tiroidiană, glicemie, calciu, hemoleucogramă).
• Ecografia abdominală: o investigație rapidă și nedureroasă prin care vizualizez organele abdominale și exclud alte cauze care ar putea îngreuna tranzitul.
• Colonoscopia: o recomand atunci când există semne de alarmă sau la pacienții peste 45–50 de ani care nu au făcut un screening pentru cancerul de colon.

Scopul acestor investigații nu este să vă îngrijoreze, ci să ne asigurăm că nu trecem cu vederea o cauză care are nevoie de tratament.

Prevenție și tratament: cum să reglați tranzitul intestinal

Înainte de a apela la medicamente, modificarea stilului de viață este primul și cel mai important pas.

Regim alimentar și obiceiuri

Câteva schimbări simple fac, de cele mai multe ori, diferența:

• Creșteți treptat aportul de fibre: legume, fructe, cereale integrale și leguminoase. Un obiectiv rezonabil este de aproximativ 25–30 g de fibre pe zi, crescute progresiv pentru a evita balonarea.
• Hidratați-vă suficient: lichidele dau volum scaunului și îl înmoaie. Fibrele fără apă suficientă pot chiar agrava constipația.
• Mișcați-vă regulat: activitatea fizică stimulează motilitatea intestinală.
• Educați-vă tranzitul: încercați să mergeți la toaletă la aceeași oră, de preferat dimineața sau la scurt timp după masă, când intestinul este natural mai activ.
• Nu amânați: când simțiți nevoia, nu vă abțineți; scaunul rămas în colon pierde apă și se întărește.

Ce remedii naturale ajută

Multe dintre cele mai eficiente remedii pentru constipație sunt, de fapt, alimentare. Studiile arată că prunele, fructul kiwi și fibrele de psyllium cresc frecvența scaunelor la persoanele cu constipație. Prunele (proaspete sau uscate) și două fructe kiwi pe zi sunt variante simple și bine tolerate, iar fibrele de psyllium funcționează la fel de bine, alături de un aport bun de lichide.

Sfaturile populare (un pahar cu apă caldă dimineața, diverse ceaiuri) pot ajuta unele persoane prin hidratare și rutină, dar nu înlocuiesc măsurile de bază. Iar dacă aveți nevoie constant de laxative pentru a avea scaun, este semnul că problema trebuie evaluată, nu întreținută.

Tratamentul medicamentos

Nu abuzați de laxative. Utilizarea lor frecventă, fără recomandare medicală, poate crea dependență și poate agrava constipația pe termen lung, slăbind reflexul natural al colonului.

Există mai multe tipuri de laxative, cu moduri diferite de acțiune: laxativele de volum (fibre), cele osmotice (precum polietilenglicolul, care reține apa în intestin) și cele stimulante, folosite doar pe termen scurt. Tratamentul potrivit îl stabilesc împreună cu dumneavoastră, în funcție de cauza identificată la consult.

Dacă modificările de dietă nu dau rezultate sau dacă prezentați semne de alarmă, vă aștept la o consultație de specialitate. Programările la cabinetul Dr. Gabriela Negrean (Str. Parcului, nr. 1-3, etaj 1, cabinet 4, Zalău) vă vor asigura o evaluare completă și un plan de tratament adaptat nevoilor dumneavoastră.

Surse și referințe

Informațiile medicale din acest articol sunt în acord cu literatura de specialitate:

• Prevalența constipației funcționale: Barberio B și colab., Global prevalence of functional constipation according to the Rome criteria, Lancet Gastroenterology & Hepatology, 2021 (aproximativ 10% dintre adulți, mai frecventă la femei).
• Criteriile de diagnostic (Roma IV): Mearin F, Lacy BE, Chang L și colab., Bowel Disorders, Gastroenterology, 2016.
• Remedii alimentare: Chey SW și colab., Exploratory Comparative Effectiveness Trial of Green Kiwifruit, Psyllium, or Prunes in US Patients With Chronic Constipation, American Journal of Gastroenterology, 2021.