Ilustrație medicală abstractă pentru articolul despre diaree: cauze, semnale de alarmă și recomandări de regim alimentar. Vizual concept asociat unui ghid pentru pacienții care întâmpină modificări persistente ale tranzitului intestinal.
SimptomeNutrițiePrevenție

Diareea: Cauze, Semnale de Alarmă și Regim Alimentar

Diaree persistentă? Aflați principalele cauze, semnalele de alarmă care necesită consult gastroenterologic și ce regim alimentar să urmați.

11 min
Distribuie

Diareea este o afecțiune digestivă frecventă, caracterizată prin modificarea tranzitului intestinal normal. Deși în majoritatea cazurilor este un episod trecător, anumite forme pot ascunde afecțiuni mai complexe care necesită investigații de specialitate.

Infografic diaree: cauze, regim alimentar, semnale când să consultați medicul și regimul BRAT (banane, orez, mere, pâine prăjită).

Cum definim diareea și cum se clasifică?

În mod normal, frecvența scaunelor variază de la 3 pe zi până la 3 pe săptămână. Medical, diareea se definește prin prezența a 3 sau mai multe scaune moi sau apoase pe zi (corespunzătoare tipurilor 5, 6 și 7 pe Scala Bristol). Aceste episoade sunt deseori însoțite de senzația imperioasă de a merge la toaletă (urgență) sau chiar de incontinență fecală.

În funcție de durată, diareea se clasifică în trei categorii:

  • Diaree acută: durează 1–3 zile.
  • Diaree persistentă: durează 2–4 săptămâni.
  • Diaree cronică: persistă peste 4 săptămâni sau revine periodic pe o perioadă îndelungată.

Episoadele diareice sunt adesea însoțite de crampe abdominale, greturi, vărsături sau balonare.

Semnale de alarmă: Când trebuie să vă prezentați la medic?

Nu amânați consultul gastroenterologic dacă observați oricare dintre următoarele semnale:

  • Diareea durează mai mult de 2–3 zile.
  • Formă acută severă, cu semne de deshidratare (gură uscată, amețeli, urină închisă la culoare).
  • Sânge în scaun.
  • Febră care însoțește episoadele.

Aveți aceste simptome? Nu amânați.

Un diagnostic pus la timp poate face diferența. Programați o consultație de gastroenterologie.

Programați-vă

Principalele cauze ale diareei

Cauzele diareei sunt diverse, de la episoade acute trecătoare până la afecțiuni cronice care necesită investigații.

  • Cauze infecțioase (virusuri, bacterii, paraziți, toxine): produc o diaree acută, uneori severă, asociată cu crampe, greturi, febră sau sânge în scaun. Pot apărea după călătorii, consum de apă contaminată, alimente gătite insuficient sau în urma unor spitalizări.
  • Sindromul de intestin iritabil (SII): scaune moi asociate cu durere abdominală, episoadele diareice putând alterna cu perioade de constipație.
  • Inflamații intestinale (Boala Crohn, Colita Ulcerativă): se manifestă prin diaree cronică, balonare și, uneori, scădere în greutate.
  • Alergii și intoleranțe alimentare (boala celiacă, intoleranța la lactoză): diaree cronică declanșată de alimente specifice.
  • Cauze medicamentoase: cel mai frecvent după administrarea de antibiotice (care dezechilibrează flora intestinală) sau utilizarea excesivă a laxativelor.
  • Intervenții chirurgicale: colecistectomia, rezecțiile intestinale sau operațiile pe stomac pot cauza diaree.
  • Tumori (cancerul de colon, tumorile neuroendocrine, polipii): se pot manifesta printr-o diaree persistentă, sânge în scaun și scădere inexplicabilă în greutate.
  • Malabsorbția și „diareea alergătorului”: alte cauze posibile, mai rare.

Diagnosticul în cabinetul de gastroenterologie

În cadrul consultului, veți parcurge o anameză detaliată (discuție despre simptome, istoric și alimentație) și un examen clinic. Frecvent, se efectuează o ecografie abdominală. În funcție de suspiciunea clinică, vi se pot indica analize de sânge și de scaun (coprocultură, examen coproparazitologic, calprotectină). În situații specifice, medicul vă poate recomanda o colonoscopie pentru a vizualiza direct interiorul intestinului și a preleva biopsii. Tratamentul medicamentos va fi prescris strict și personalizat.

Regimul alimentar în caz de diaree

Alimentația corectă este esențială pentru refacerea mucoasei intestinale și prevenirea complicațiilor.

Alimente recomandate

Hidratați-vă intens cu lichide pe parcursul zilei (apă plată, ceaiuri de mentă sau mușețel). Dacă diareea este severă, folosiți săruri de rehidratare orală din farmacie.

Alimentele recomandate sunt cele ușor digerabile, care nu irită mucoasa intestinală:

  • Orez fiert, cartofi fierți, pâine prăjită: surse de carbohidrați ușori.
  • Morcovi fierți, banane, afine: aport de potasiu și fibre solubile.
  • Supă clară (zeamă): ajută la rehidratare și aport de electroliți.
  • Carne slabă (pui sau curcan fără piele) și pește slab, preparate la cuptor sau fierte: proteine ușoare.

Alimente de evitat

În schimb, evitați alimentele care irită mucoasa intestinală sau prelungesc episoadele diareice:

  • Alimente grele, grase, prăjite și uleioase, precum și dulciurile concentrate.
  • Cafea, băuturi carbogazoase și alcool (inclusiv berea).
  • Alimente care fermentează și produc gaze: fasole, mazăre, varză.
  • Lactate: un episod diareic acut provoacă deseori o intoleranță temporară la lactoză. Este recomandat să evitați laptele și produsele lactate timp de câteva zile după vindecare.

Dacă vă confruntați cu o modificare persistentă a tranzitului intestinal sau prezentați simptome de alarmă, nu amânați un consult gastroenterologic. Vă așteptăm la o consultație de specialitate la cabinetul Dr. Gabriela Negrean (Str. Parcului, nr. 1-3, etaj 1, cabinet 4, Zalău) pentru un diagnostic precis și un plan de tratament eficient.

Întrebări frecvente

Cum știu dacă am diaree?

Diareea se definește prin prezența a 3 sau mai multe scaune moi sau apoase pe zi. Poate fi însoțită de crampe abdominale, grețuri, urgență fecală sau balonare.

Când trebuie să merg la medic pentru diaree?

Consultați un gastroenterolog dacă diareea durează peste 2–3 zile, aveți semne de deshidratare, observați sânge în scaun sau aveți febră.

Ce pot mânca în caz de diaree?

Consumați orez fiert, morcovi fierți, banane, afine, supă clară, pâine prăjită, cartofi fierți și carne slabă. Hidratați-vă intens cu apă plată sau ceaiuri. Evitați lactatele, alimentele grase și cafeaua.

De ce apare diareea după antibiotice?

Antibioticele pot dezechilibra flora intestinală normală, permițând proliferarea bacteriilor dăunătoare. Această formă de diaree este frecventă și necesită uneori tratament specific prescris de medic.

Articole similare

Imagine de ecografie abdominală a ficatului, investigația prin care se descoperă și se monitorizează steatoza hepatică (ficatul gras), în cabinetul Dr. Gabriela Negrean din Zalău.
SimptomeNutrițiePrevenție

Steatoza hepatică (ficatul gras): cauze, simptome și regimul alimentar care vă ajută ficatul să se refacă

Ficatul gras (steatoza hepatică) este cea mai frecventă afecțiune a ficatului și, de cele mai multe ori, nu dă niciun simptom. Vestea bună este că, surprinsă din timp, este în mare parte reversibilă. Vă explic de ce apare (chiar și la persoane care nu sunt supraponderale), ce înseamnă gradele 1, 2 și 3 și ce regim alimentar ajută ficatul să se refacă.

13 min
Citește
Sunați pentru programare